(17/10/2017)
MIEZZE PINELE A LA JUMMENDA


di MaestroCastello

ZìjAndònie lu canelése tenéva na bella iummènda. 

L'avéva fatte fatehè pe cchiù re na vendìna 
r'anne e, perciò, se mandenéva alèrta pe scumméssa e nu nge la facéva cchiù a carescè rròbba.
Scìje andó lu vetrenàrie e l'addummannèje se stéva na merecìna pe la fè repegliè.....
Lu dottore le risse ca era fatta vècchia e ca l'avéva sùle venne a lu chianghière.....E p'arrangiè natu père r'anne le rìje nu pìnele cchiù gruósse re nu risscetòne e le risse: 
- Fàlle addòje parte, una ne la rèje a la iummènda e n' alda, quanne 
stèije a ccòmete me la puórte 'ndrète
ZìjAndònie, accussì féce, scìje a la massarìa, spezzèje lu pìnele e na mmetà ne la menèje ngànne a la iummènda.....
Roppe dujatré mise, lu vetrenarie lu mmannèje a chiamè e l' addummannèje: 
- Uagliò agge sapute ca la iummènda vèje meglie re prima.
Lu miézze pìnele quanne me lu vuije turnè ndrète?
Respunnìje zìjAndònie: 
- Dottò, ije faciétte cume me recìste tu, sule ca róppe manghe riéce menute, la iummènda, bbenerìca, turnèje a nasce e nu la putiétte mandenè re nisciuna manèra e pe la córre appriésse l' atu miézze pìnele me lu piglièje ije!

(giovanni)